Sima Gheorghe

Campania electorală, care urmează să-și ia startul în zile numărate, va conține o bună doză de populism. Conștienți de acest fapt, considerăm că trebuie să ne ferim anume de aceste lozinci gratuite, populiste, și să punem accentul pe necesitatea îmbunătățirii reale a stării de lucruri în Chișinău, ținînd cont de realitățile zilei.

În cazul alegerii mele în funcția de primar intenționez să institui un grup de lucru, capabil să expertizeze starea de lucruri din întreaga gospodărie a orașului, inclusiv problemele economice, ale culturii, științei și învățămîntului, sfera serviciilor. După realizarea acestui program (timp de 5–6 ani), orașul va ajunge un adevărat centru economic, cultural, științific și universitar al Republicii Moldova.

În propunerile mele evit să fac uz de termeni gen “înflorire” etc., deoarece este evident faptul că capitala Republicii Moldova poate prospera doar cu existența unui nivel de viață corespunzător al tuturor cetățenilor țării, ceea ce nu este real, inclusiv pentru viitorul imediat. Dar scopul de a asigura locuitorilor Chișinăului un trai decent consider că poate fi atins, ba chiar trebuie să devină un scop cu prioritate în realizare. Referindu-mă la asigurarea unui trai decent chișinăuienilor, în primul rînd, am în vedere:

  1. apărarea locuitorilor Chișinăului de creșterea prețurilor la servicii, în primul rînd la serviciile comunale;
  2. îmbunătățirea activității organelor de menținere a ordinii publice;
  3. transformarea orașului în unul curat și confortabil;
  4. adoptarea de către primărie a tuturor deciziilor în corespundere cu legislația în vigoare, cu normele dreptății și moralei sociale.

Traiul decent al chișinăuienilor consider că poate fi asigurat prin realizarea unor acțiuni imediate, care:

  • În primul rînd, vor îmbunătăți condiția economică a cetățenilor, îndeosebi a reprezentanților păturilor social-vulnerabile, ceea ce presupune sporirea veniturilor concomitent cu reducerea costurile, inclusiv la serviciile comunale.
  • În al doilea rînd, vor îmbunătăți condițiile ambientale în casele și pe străzile orașului.
  • Trei: vor asigura o deservire calitativă, civilizată de către serviciile municipale și întreprinderile de prestare a serviciilor.

Acesta este imperativul zilei. Spre deosebire de “planul de patru ani” al lui Vasile Zgardan, eu nu propun scenarii utopice, ci declar cu toată convingerea că voi începe munca întru realizarea acestor trei obiective imediat după intrarea în funcție și voi continua în același ritm pe toată durata mandatului.

Principalele sarcini în acest domeniu sînt:

Economia

  1. reducerea prețurilor la principalele produse de consuni și tarifele la serviciile acordate pe scară largă, începînd cu serviciile comunale;
  2. sporirea calității remunerării muncii, îndeosebi pentru salariații cu lefuri mici, și ridicarea pensiilor pentru majoritatea persoanelor în etate;
  3. crearea de noi locuri de muncă;
  4. reparația drumurilor prin întregul oraș;
  5. crearea de întreprinderi cu profil reparații-construcție și de desenare, dar și destinate scopurilor ecologice, de ameliorare și amenajare a teritoriului, de recreare;
  6. modernizarea instalațiilor de epurare;
  7. crearea de condiții pentru toți țăranii pentru a-și putea realiza producția fără intermediari și speculanți la piețele și iarmaroacele din oraș; cu același scop, organizarea unei rețele de magazine alimentare municipale. Stabilirea circuitului producător-cumpărător va permite țăranilor, producătorilor agricoli, să-și vîndă fără dificultăți marfa, iar orășenii vor beneficia de prețuri mai nuci decît cele în prezent;
  8. refacerea ramurii de colectare-prelucrare (întreprinderile de conserve și infrastructura corespunzătoare), fapt ce va conduce la sporirea locurilor de muncă și creșterea vărsămintelor la bugetul orașului.

Șomerii sînt porecliți de către unii cinici “armata de rezervă a muncii”, în realitate, însă, lipsa locurilor de muncă este o tragedie și o rușine națională. Nu trebuie să ne împăcăm cu o asemenea stare de lucruri și să ne mulțumim cu soluțiile iluzorii rezultate din tekucika kadrov și cotidianul activităților economice, care de cele mai multe ori nu corespund intereselor șomerilor. Din care cauză se impune crearea intensă și direcțională de noi locuri de muncă, care si corespundă cerințelor reale ale orașului și cetățenilor lui. Acestui scop va fi subordonat serviciului de angajare în cîmpul muncii, care să fie reorganizat și dotat într-un mod adecvat pentru a deveni un organ cu adevărat capabil să îmbunătățească viața orașului prin eforturi constructive.

Pentru a rezolva multiplele probleme ale orașului trebuie și mizăm, în primul rînd, pe forțele proprii:

  • bugetul orașului;
  • investiții din partea băncilor comerciale locale;
  • investiții din partea agenților economici;
  • depuneri ale populației sub garanția statului privind păstrarea și creșterea lor.

Pentru reducerea costurilor la servicii și ridicarea generală a nivelului de trai, pentru îmbunătățirea gradului de confort și amenajare urbană este necesar:

  • crearea unui sistem municipal unic de asigurare a vieții orașului — asigurarea cu energie, gaze, apă, căldură termică, canalizare, repararea fondului locativ, a comunicațiilor și drumurilor, evacuarea deșeurilor etc. Acesta trebuie să fie conceput ca o rețea de întreprinderi, care să reprezinte un trust sau concern unic, și care să fie subordonat și verificat de către conducerea municipiului. Povara plăților comunale doar va crește atît timp, cît aceste întreprinderi își vor păstra actualul statut de societăți pe acțiuni (SA), care nu se știe cui se subordonează, împotmolite în datorii reciproce și permanent ciondănindu-se între ele. Această situație convine doar conducătorilor acestor întreprinderi, care se îngrijesc doar de a obține profituri cît mai mari, neglijînd interesele locuitorilor orașului, în același timp, fenomenul provoacă creșterea tarifelor comunale. Din care cauză se cere de studiat amănunțit unde dispar banii plătiți de orășeni (achitați cu regularitate în pofida greutăților economice) și de făcut ordine. Varianta optimală ar fi de creat o gospodărie urbană, cu dotații, bine condusă și mult mai economicoasă, decît de încercat a perfecționa actualul sistem “de piață”, cînd creșterea prețurilor pentru servicii nicidecum nu garantează și calitatea serviciilor prestate.

Învățămîntul, știința și cultura

  • de mărit cu 50 la sută cheltuielile pentru învățămînt, știință și cultură;
  • autonomie reală a liceelor și școlilor de cultură generală din oraș cere ca aceste instituții de învățămînt să aibă conturi proprii în bancă și propria contabilitate. Colectivele pedagogice vor putea astfel să primească salariul la locul de muncă, dar și să decidă, colegial, destinația fondurilor suplimentare, venite de la sponsori, părinți etc. Aceasta va permite administrației să legifereze acordarea de ajutoare materiale suplimentare pedagogilor în funcție de calitatea cunoștințelor și rezultatele finale. Aceasta ar mai permite administrațiilor instituțiilor de învățămînt să devină stăpîni ai mijloacelor suplimentare, eliberîndu-se de tutela comitetelor de părinți;
  • eliberarea loturilor de pămînt pentru construcție individuală pentru toți lucrătorii din știință, învățămînt și cultură;
  • de a oferi posibilitatea contractării de credite bancare pe termen lung pentru construcția de apartamente și case individuale de la banca municipală;
  • de ridicat cu 30% salariul colectivelor pedagogice și lucrătorilor din cultură, în comparație pe republică.

Amenajarea vieții orașului

Pentru a determina corect ce urmează de făcut, este necesar mai întîi de realizat adecvat cele ce se întîmplă. Majoritatea chișinăuienilor sînt nemulțumiți nu doar de starea spațiului locativ, a curților, străzilor și drumurilor, de halul sediilor diferitor servicii necomerciale, atît de necesare tuturor (policlinici și spitale, școli și grădinițe de copii, poșta etc.), ci și de calitatea serviciilor oferite de ele. Toți sînt nemulțumiți și se revoltă de faptul că orașul nostru s-a transformat într-un conglomerat haotic de instituții comerciale și de agrement de un conținut dubios. Toți cetățenii observă degradarea catastrofală a culturii orașului, inclusiv cea a muncii, consumului și odihnei.

Uneori se creează impresia că în Chișinău deja nu mai este loc pentru întreprinderile producătoare de bunuri, ci au rămas doar cele din segmentul “cumpărare-vînzare” și din industria distracțiilor. Este un fenomen anormal! În orașul nostru doar un mic procent de cetățeni posedă mașini de lux și-și petrec timpul prin cazinouri, restaurante, baruri, centre de agrement și saune. Se manifestă însă tendința de a anticipa aceste cereri nesănătoase, ceea ce creează condiții insuportabile pentru marea majoritate a locuitorilor capitalei. Pe alocuri este complicat nu doar să traversezi strada, ci chiar să mergi nestingherit pe trotuarele pline de tarabe, chioșcuri și mașini parcate. Situația creată nu mai poate fi tolerată: nu destul că sute de mii de orășeni, printre care persoane în etate și bolnavi, abia o scot cu greu la capăt, plus la aceasta, ei nu au posibilitate să se odihnească în liniște, să se plimbe pe drum fără a-și risca viața sau nervii, sînt privați de posibilitatea de a se ascunde de acest stil străin de viață chiar și în propriile apartamente. Se creează impresia că orașul a fost ocupat de o hoardă barbară care își bate joc de citadini.

Consider că autoritățile municipale sînt în stare să facă ordine în propriul oraș, să nu permită invadarea trotuarelor de către automobile, iar în preajma cartierelor locative să nu se audă muzică puternică și glasuri turmentate, ca barurile și restaurantele să nu fie amplasate în apropiere de școli și grădinițe de copii, iar stațiile de alimentare — alături de spitaluri și case de locuit. Nu se cere de apelat la acțiuni draconice pentru a schimba lucrurile în bine. Este necesar, pur și simplu, să se țină cont de principiul măsurii, atunci cînd toate își au rostul și timpul lor, iar libertatea unora nu trebuie să aducă atingeri drepturilor celorlalți. Timpul reclamă abordarea unui mod judicios de viață!

Nu e suficient însă să recunoaștem că în orașul nostru prea mult spațiu este rezervat dezmățului asociat și prea puțină atenție se acordă muncii creatoare de bunuri, că sînt excesiv de multe localuri de agrement și foarte puține întreprinderi de acordare de servicii accesibile pentru mase. Abundența de supermarkete luxoase, restaurante scumpe, baruri, ateliere și saloane de frumusețe în timp ce foarte puține la număr sînt magazinele cu prețuri accesibile, atelierele de reparație, cafenele, iar cantinele au dispărut cu totul. Această disproporție trebuie reparată. În cazul dacă voi conduce orașul, voi organiza lucrul pentru a optimiza infrastructura urbană. Pentru aceasta va fi necesară o reorganizare de proporții, cu o campanie mediatică pentru a-i informa pe reprezentanții businessului mic și mijlociu, propunîndu-le alternative reale pînă la reprofilarea firmelor tor, cu un sistem de stimulare adecvat. Este un plan realizabil. În acest mod, spre exemplu, cu ajutorul interesat al primăriei, multe cafenele, baruri și restaurante “de elită”, de multe ori pustii, pot să ajungă mult mai rentabile, dar și să aducă un real folos societății în calitate de cafenele-expres sau cantine accesibile.

O atenție aparte suscită conglomeratele stradale de comercianți, din centrul capitalei și din raioanele sale. Piețele samavolnice au împînzit orașul și i-au creat o faimă rea, Chișinăul tot mai mult asemănîndu-se cu o șatră de nomazi sau cu un șantier de construcție abandonat. Aceste mulțimi de tîrgoveți, pe de o parte, îi agasează pe orășeni, iar, pe de alta, mulțimile de oameni sărăciți și impuși de situație să facă comerț stradal pentru a-și cîștiga bucățica de pîine sînt “tutelate” de către cinovnicii serviciilor de control, de către poliție și de către vînzătorii bogați. Este necesar să se facă ordine în comerț și să fie lichidate ghirlandele de “buticuri” și altele de același gen. Trăim în epoca creșterii contrastelor între luxurianța sfidătoare și sărăcia înspăimântătoare în creștere. După fațadele și vitrinele sclipitoare ale “abundenței economiei de piață”, toate cartierele orașului sînt împînzite de lăcașele ultramodeste ale săracilor. O asemenea stare de lucruri nu are nimic în comun cu dezvoltarea normală a societății. Mai degrabă avem dovezile faptului că acumularea de bogății de către o minoritate socială se realizează din contul furtului, direct sau camuflat, al majorității.

O situație cu totul deplorabilă s-a creat în domeniul construcției spațiului locativ și renovării infrastructurii sociale. La moment, circa 95% din tinerii care vor să întemeieze o familie nu au nici cea mai mică șansă pentru a-și procura apartamente, chiar și garsoniere. Au degradat SEL-urile, secțiile telefonice, alte servicii sociale. Concomitent, periferiile, dar și centrul istoric al Chișinăului, au ajuns zone unde se construiesc intens, fără de nici un control, ditamai vile, de multe ori care nici nu sînt populate, sau se construiesc oficii, care te izbesc prin dimensiuni, dar nesolicitate și fără utilitate.

Aceste discrepanțe pot fi lichidate prinntr-6 conducere chibzuită a treburilor publice. Pentru aceasta este necesar, în primul rind, ca angajații municipali să-și facă cinstit datoria, fapt ce este posibil prin instituirea unui control riguros. Este cunoscut recentul caz de vindere ilicită a mai bine de 1000 loturi de pămînt în perimetrul urbei, dar actul justiția s-a “rătăcit” printre pereții primăriei și coridoarele puterii centrale, fără a se identifica autorii acestei ilegalități și nici impunătorul mecanism al corupției. Consider că primarul care va reuși să stopeze astfel de fărădelegi va obține, pe bună dreptate, recunoștința orășenilor și sînt gata să lucrez în acest sens.

Avem foarte multe imobile luxoase și foarte mulți cetățeni fără domiciliu — aceasta este realitatea capitalei noastre. Orașul are nevoie de elaborarea și implementarea unui program de construcție de locuințe nu pentru elită, dar pentru popor, în primul rînd pentru acei care nu au locuințe, pentru familiile tinere, pentru cetățenii cu venituri mici. Pînă cînd gospodăria noastră se va dezvolta după niște principii haotice, financiar-parazitare, nu se vor găsi mijloace pentru realizarea acestui plan. În cel mai radical mod este necesar să fie schimbate modalitățile de abordare a problemelor de gestionare a economiei Chișinăului.

În altă ordine de idei, trebuie să remarcăm faptul că conducerea primăriei, chiar și a capitalei, nu are posibilități nestingherite pentru organizarea unui trai decent și echitabil social al orașului. Multe inițiative menționate mai sus se vor ciocni de bariere legislative și de practica executivă a funcționarilor de rang de sector, municipal sau de stat. Se vor isca piedici și din partea businessului nostru de piață, specific, și din interesele businessmenilor. Cu toate acestea, ponderea municipiului este destul de mare și primăria dispune de suficiente pîrghii pentru a influența cercurile de vîrf ale puterii, inclusiv Legislativul. Intenționez să uzitez din plin de aceste pîrghii pentru a schimba lucrurile în bine.

Pentru vremurile ce le trăim este un păcat să fie cheltuite sume colosale de bani pentru petrecerea unor activități de bravadă și proiecte “prestigioase”, să organizezi sărbători și jubilee în timp ce o parte considerabilă a populației flămînzește în adevăratul sens al cuvîntutui. Sărbătorile și jubileele își au rostul lor, bineînțeles, dar este necesar să ne îngrijim de adevăratele bucurii ale oamenilor, de bunăstarea lor permanentă, ci nu de la o sărbătoare la alta. Personal nu mă deranjează prea mult faptul că nu avem în capitală un stadion la standarde europene — este un lucru firesc pentru sărăcia noastră. Mult mai mult mă deranjează faptul că au fost devastate toate terenurile de sport din curțile orașului nostru, că cercurile de cultură fizică și creație tehnică, accesibile pentru toți, au fost substituite de către discoteci, intenet-cafenele și fitness-club-uri. Este ruinat complexul de asigurare socială, educativă și culturală. De aici, a venit timpul să adunăm pietrele.

Sfera serviciilor

Desenarea calitativă și civilizată a cetățenilor de către serviciile municipale și întreprinderile de servicii consider că reprezintă o prioritate a dezvoltării orașului. Pensionarii noștri nu trebuie să stea cu orele la băncile de economii și oficiile poștale pentru a-și ridica banii munciți. Este de nepermis să permiți ca oamenii, cu grijile și nevoile lor, să stea îmbulziți pe coridoarele diferitor instituții, unde deseori nu ai pe ce te așeza, precum la birourile de pașapoarte, birourile de inventariere tehnică, în instituțiile de asigurare socială etc. Nu mai poate fi tolerată situația cînd “șeful permanent are dreptate”, iar cetățeanul, venit cu o problemă, este tratat ca un milog. În același timp, este necesar să fie efectuată o revizuire a necesității multor hîrțoage-documente, deseori inutile.

Calitatea serviciilor prestate cetățenilor și funcționarea instituțiilor respective din oraș trebuie să facă obiectul unor investigații sociologice, în baza cărora să fie alcătuit un plan concret de acțiune. De aici trebuie să debuteze crearea unei noi tehnologii de dezvoltare a orașului.

Fiind întrebat din contul cui voi asigura chișinăuienilor un trai decent, răspund scurt și explicit: din contul raționalizării modului de gestionare, din contul economisirii mijloacelor financiare, prin atragerea de mijloace suplimentare de la băncile comerciale și agenții economici cointeresați de dezvoltarea orașului nostru.

Este necesar să gospodărim cu măsură și cu cap, cu o evidență strictă a veniturilor și cheltuielilor la bugetul orașului, să strîngem meticulos impozitele și alte plăți. Apoi, este necesar să întărim sectorul real al economiei urbane — întreprinderile producătoare de bunuri, ceea ce va permite crearea de fonduri de consum social, deja uitate, și redistribuirea avutului social în modul care să faciliteze dezvoltarea cu succes nu doar a ramurii comerțului, ci și direcțiile social-economice, care necesită dotări. Toate acestea pot reduce discrepanțele dintre minoritatea prosperă și majoritatea săracă a populației.

Pentru realizarea acestui scop se pot utiliza mai multe pîrghii verificate în timp, de la lupta cu obținerea de supraprofituri de către marele business și pînă la reglarea tangențială a proceselor economice. Grija întreprinzătorilor și conducătorilor privind activitățile social-utile ale propriilor întreprinderi, sporirea numărului locurilor de muncă, îmbunătățirea condițiilor de muncă și sporurile la salariu — toate trebuiesc să fie stimulate de către conducerea orașului. Ne referim nu doar la reducerea impozitelor și a altor plăți la buget, ci și la necesitatea de a contribui real la stabilirea legăturilor comercial-economice cu alte întreprinderi, ramuri, regiuni și țări. În același mod primăria trebuie să lucreze cu agenții economici, obținînd în schimb reducerea prețurilor la produsele de consum social. Pe de altă parte, importante mijloace financiare pot fi obținute prin curmarea activităților economice ilicite, cît și prin legalizarea businessului subteran. Aceste mijloace financiare astăzi nu sînt contorizate de nimeni și nu figurează în planuri și prognoze, cu toate că businessul subteran, conform calculelor specialiștilor, deține nu mai puțin de o treime, ba chiar aproape 50 la sută din circuitul economic general al republicii noastre. Acest indice rămîne valabil și pentru Chișinău.

Programul meu electoral, la o scurtă descriere a principalelor teze, presupune activizarea potențialului de muncă și de creație al cetățenilor prin sporirea grijei manifestate față de ei, față de viața și cotidianul lor. Nu trebuie să uităm că evoluția vieții este generată de către oamenii muncii, cei care produc bunuri reale și nu de către creditori sau investitori, partide, putere, administratori sau manageri. Solidaritatea umană este capabilă să creeze imposibilul în cazul în care oamenii se încred în forțele proprii și, respectiv, este prezentă energia creatoare a societății. Am deplina convingere că doar abordînd problemele în modul descris este posibil de a le asigura chișinăuienilor un trai decent, ceea ce este un plan realist și, mai mult decît atît, unicul care poate fi realizat în practică.

Cu respect față de cetățenii-alegători ai municipiului Chișinău,

Gheorghe Sima,
candidat la funcția de primar general al Chișinăului,
lider al partidului Uniunea Muncii “Patria-Rodina”